Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii.
Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est).
In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 













































Comentarii

  1. romania pe 2 roti11 mai 2014 la 18:34

    Buna ziua.Acest drum trece si pe langa / prin Cheile Cernei? Am gasit unele referiri la aceste chei,cum ca ar fi la 3-5 km de capatul satului Cerna dar nu am gasit nici o fotografie.Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown30 iulie 2014 la 21:25

      Da acest drum trece chiar prin Cheile Cernei.De la capatul satului sunt in jur de 5-6 km,iar pana la capatul drumului principal inca 5-7km.La capatul drumului apar alte cateva drumuri adiacente care duc in varful muntelui.Dar,din pacate,in urma unei viituri care a avut loc acum cateva zile drumul este impracticabil.Problema cred ca o sa se rezolve in maxim o luna.Recomand aceasta zona datorita peisajelor pe care le ofera.

      Ștergere
  2. Unknown16 septembrie 2021 la 14:17

    Pe drumul forestier atât de povestit de toți, că și în alte locuri din aceasta Olteniei de sub munte, nu este nicio plăcută indicatoare către cascada. Ne - am folosit de intuiția noastră și de întrebări către localnici mai peste tot. Păcat.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe