Runcu - Cheile Sohodolului

-
          Găseşti aceste chei la aproximativ 15 km vest de Târgu–Jiu, in apropierea localitatii Runcu. Drumul este bine amenajat şi poate fi parcurs cu maşina, cu bicicleta sau cu piciorul.Fiind atât de aproape de Târgu-Jiu, dar şi de locul natal al lui Brâncuşi (satul Hobiţa), Cheile Sohodolului trebuie să figureze în itinerarul oricărui iubitor de natură. 
           Cheile Sohodolului se întind pe aproximativ 10 kilometri în interiorul Munţilor Vilcan şi au aspectul unui canion săpat în stânca,fiind printre cele mai sălbatice locuri din ţară.Apa, precum şi alţi factori au dus la apariţia unor variate forme, constând în avene şi peşteri de o rară frumuseţe. Nările, Fusteica, Inelul, Peştera Popii, Peştera Gârla Vacii,Pestera Floriilor, sunt doar câteva dintre reperele impresionante ale acestei zone. Peştera Popii, aflată la intrarea în Chei, este cel mai vizitat obiectiv, pentru că aici au fost descoperite picturi rupestre cu siluete antropomorfe de culoare neagră. 
          Tot pe Cheile Sohodolului se organizează în fiecare an concursuri de căţărare, aici venind frecventat zeci de alpinişti din ţară dar şi de peste hotare, mai ales că în zonă sunt amenajate o mulţime de trasee pentru căţărare.
          Este important să ştii că zona este rezervaţie floristică şi dacă mergi primăvara în Cheile Sohodolului este imposibil să nu găseşti măcar una dintre cele 300 de specii de plante specifice acestor locuri.Se spune chiar că aici sunt castani seculari plantaţi înainte de anul 1859. De asemenea, în acelaşi anotimp, este posibil să te întâlneşti cu vipere cu corn, dar acestea nu devin agresive dacă nu se simt ameninţate. Deşi acesta e un pericol rar, este bine să fiţi vigilenţi şi să ţineţi cont că aici există şi zone fără semnal de telefonie mobilă.




































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe