Pesteri in Podisul Mehedinti

Pestera Curecea

 

Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte.

DESCRIERE:

Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive.

Cele mai frumoase podoabe concretionare sunt stalactitele din mondmilch, lungi pana la l metru. Prezenta acestor stalactite, imprena cu sectiunile de tavan plan-orizontale, formeaza un ansamblu peisagistic plin de farmec, care ne incanta si ne intriga deopotriva. Planeitatea tavanului nu se datoreste unei suprafete de stratificatie, dupa cum s-ar crede, caci in ramura nordica a galeriei principale, mai multe aliniamente de accidente silicoase bine reliefate prin coroziunea carstica ne arata adevarata inclinatie a stratelor, care nu sunt orizontale. Este mai degraba vorba de „oglinda” unei suprafete freatice la nivelul careia tavanul a fost sculptat astfel. In zona mijlocie, galeria principala primeste un mic afluent dreapta, ce vine dintr-un ponor aflat la baza versantului estic al dealului. Planseul este acoperit in aceste portiuni cu argila sau material elastic fin, iar in zonele fosile cu crusta calcitica si argila de decalcifiere.

In portiunea sudica galeria principala face numeroase coturi si meandre, mentinandu-si morfologia pe diaclaza si tavan plan-orizontal, cu spatii confortabile, usor de parcurs. Spre capat ea prezinta doua bifurcatii care se reintalnesc dupa cca 100 m. Se poate iesi prin deschiderea sudica a pesterii, de dimensiuni mai mici, situata la 1 100 m distanta fata de prima intrare. Aceasta deschidere functioneaza ca insurgenta in perioadele foarte ploioase, sistemul activ al pesterii fiind in acest caz o tripla confluenta subterana. Cele trei paraie sunt cele care au si generat-o.

Avand aceasta geneza complexa, Pestera Curecea are si o morfologie variata : niveluri de eroziune, valuri de eroziune („lingurite”), xenolite silicoase, marmite, nise de coroziune, hieroglife, pilderi. Daca la acestea adaugam si concretiunile din zonele fosile, obtinem o mare bogatie de subiecte pentru amatorii de fotografii subterane.

Pestera nu prezinta probleme tehnice deosebite, dar fiind lunga, necesita surse duble de iluminare si rezerva de carbid si de baterii. Durata vizitei este de 3-4 ore.

 Pestera Balta Mica si Pestera Balta Mare

 

Pestera Balta este situata in Munti Mehedinti in apropierea localitatii Balta. Accesul catre pestera se face din centrul localitatii Balta catre Sfodea.

            DESCRIERE:Este o pestera complexa, cu doua galerii principale aproape paralele, orientate spre nord. Ea are trei intrari. Intrarea nordica corespunde insurgentei. Celelalte doua intrari corespund resurgentei. Intre ele se dezvolta galeria numita Galeria de legatura.

Galeria de Legatura, considerata anterior ca Pestera Mica de la Balta, are o lungime de 220 m si dimensiuni relativ reduse, cu cateva stramtori mai greu penetrabile. Ea prezinta sectoare slab meandrate, inalte pana la 5 m si modelate de 12 niveluri de eroziune, reprezentand tot atatea stadii de adancime a retelei active a pesterii. Morfologia acestei galerii, in prima sa parte, este de tip freatic, cu ramificatii labirintice, forme de dizolvare cavernoase, cupole de coroziune si hiefoglife. In aval, paraul ce traverseaza partial galeria a generat forme de curgere, cum sunt valurile de eroziune.

Planseul acestei galerii este format din material aluvionar, mai ales in zona dinaintea ponorului subteran, si din crusta stalagmitica. Paraul subteran captat in Galeria de Legatura reapare in dreptul iesirii sudice, unde conflueaza cu paraul ce vine din Galeria cu Gururi. Galeria cu Gururi este paralela cu prima, dar mai scurta, in schimb, dimensiunile sale sunt mult mai generoase : inaltimi pana la 10 m si latimi de 3 - 5 m. Ea se termina cu o sala foare mare, de 35x20 m.

Dar nu dimensiunea este principalul element de atractie al acestei galerii, ci formatiunile calcitice, abundente in special in portiunea terminala : gururi, stalagmite, stalactite, curgeri parietale si cateva coloane masive, in portiunea de la inceput o parte din formatiunile stalagmitice au fost sparte si scoase pentru a fi folosite ca materiali de constructie la ridicarea unui spital din comuna. Totusi, formatiunile existente si decarul subteran generos justifica efortul de a o parcurge si ofera iubitorilor de fotografie subterana subiecte variate.

Pestera Balta poate fi parcursa in orice anotimp, fara echipament deosebit. Se recomanda cizmele inalte, casca si surse duble de iluminare. Vizitarea, dureaza  1½ ora.

Pestera Epuran

Pestera Epuran se afla situata pe Valea Ponorat, langa localitatea Jupanesti din Podisul Mehedinti, la aproximativ 40 km nord de Drobeta Turnu Severin. In apropiere se afla o alta pestera mai celebra, Topolnita, pestera Epuran fiind de fapt  ramura nordica a Topolnitei. Legatura dintre aceste pesteri  a fost intrerupta de prabusiri si aluviuni.

Este o pestera mare (3 604 m lungime), cu galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior activ. Dupa parcurgerea galeriei joase de la intrare (lunga de 2 m si inalta 0,5 m) ajungem sub bolta puternic descendenta a unei sali, din care coboram spre nord circa 30 m pe blocuri prabusite din tavan si patrundem intr-o sala cu dimensiuni medii. Escaladand o imensa ingramadire de blocuri, ajungem In Sala Nordica, situata la aceeasi altitudine cu intrarea (425 m).

            Ea a fost creata prin actiunea combinata a apelor piraielor Ponorat si (probabil) Topolnita, care se unesc in subteran si curg prin Galeria Neagra spre Gaura lui Ciocardie.

Desi are o singura deschidere, Pestera lui Epuran este strabatuta in permanenta de un curent de aer, mai puternic in zonele strimte ale galeriilor. Temperatura aerului este cuprinsa intre 7 - 9,5°C.      

Din punct de vedere biospeologic se constata existenta unei faune asemanatoare cu cea din Pestera Topolnita. De remarcat numarul mare de indivizi de Closania orghidani.

Explorarea pesterii presupune echipament special: salopeta, cizme de cauciuc, casca de protectie, mijloace de iluminare.