Manastirea Turnu-Cabana Cozia-Manastirea Stanisoara

-
         Distanta de 32 de km, dintre Manastirea Turnu si Cabana Cozia, a fost parcursa cu bicicleta.
         Starea drumului:asfaltat, neasfaltat, pietruit.
         Se poate inopta la Cabana Cozia.Eu asa am facut. www.cabana-cozia.ro
         Cabana Cozia -Manastirea Stanisora(aprox 32 km)-Manastirea Turnu- a doua zi, si tot cu bicicleta.

         Mănăstirea Turnu se află așezată pe malul stâng al Oltului la circa 2 km amonte a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, pe teritoriul orașului stațiune Călimănești.
      Masivul Cozia se înalță pe stânga râului Olt, în dreptul stațiunii balneoclimaterice Călimănești și reprezintă o asociere de culmi aproape radiale ce se desprind din vârful Cozia (1668 m), alcătuind un masiv unitar, un monolit stâncos, în partea central-sudică a Carpaților Meridionali.
      Masivul Cozia se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din România. Masivul face parte din prelungirile sudice ale Munților Făgăraș, alături de masivele Frunții si Ghițu. Suprafața sa este de cca 77 km². Masivul Cozia este mărginit spre nord de depresiunea intracarpatică Țara Loviștei
         Manastirea Stanisoara este situata pe versantul muntelui Cozia, pe malul stang al raului Olt, mai sus de Manastirea Turnu. Pana in secolul al XVIII-lea, manastirea a fost numita "Nucet", dupa aceasta data ea fiind numita "Stanisoara", de la stanele de oi prezente in aceste locuri inalte.
        Asezamantul monahal de la Stanisoara este unul deosebit de retras, la acesta ajungandu-se destul de greu

Manastirea Turnu-Cabana Cozia

Route 586,978 - powered by www.bikemap.net

Calimanesti - Manastirea Stanisoara

Route 798,840 - powered by www.bikemap.net 












Curtea interioara de la Manastirea Cozia
Manastirea Cozia







Biserica ,,Sf. Apostoli Petru si Pavel" din Calimanesti
























































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe