Parcul National Domogled-Valea Cernei

-
Înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe, şi anume: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, cu o suprafata de 61211 ha.
 Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul judeţului Caraş-Severin, ocupând suprafaţa de 23 185 ha şi în vestul judeţului Mehedinţi ocupând suprafaţa de 8 220 ha şi respectiv în vestul judeţului Gorj cu o suprafaţăa de 29 806 ha.
Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. 

















Pensiunea Dumbrava

 

Cheile Tasnei
Cheile Tasnei se afla situate in versantul drept al Vaii Cernei, la 12 km amonte de statiunea Baile Herculane. De la capatul lacului de acumulare "Sapte Izvoare" se mai merge in jur de un km pana la km 14 unde se afla un stalp indicator ce arata intrarea in Cheile Tasnei. Traseu este marcat cu cruce albastra, timp de parcurs 2 ore.
Cheile Tasnei reprezinta unul dintre cele mai frumoase defilee sapate in calcar din tara, impresionante fiind mai ales datorita salbaticiei locurilor si a spectaculozitatii formatiunilor stancoase prezente aici: abrupturi spectaculoase, colti de stanca, ace, jgheaburi, mase de grohotis, rauri de pietre.
Pe parcursul drumului prin chei canionul se largeste si se ingusteaza, dand in unele locuri nastere la cascade. Datorita biodiversitatii acestor chei se recomanda parcurgerea acestora turistilor, speologilor, alpinistilor, botanistilor, faunistilor.






















 













































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.     ...
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase...
Citiți mai multe