Salzkammergut - Part. a V-a Hallstatt si Bad Ischl

-








Hallstatt

       Hallstatt este o localitate în Austria Superioară în zona  Salzkammergut, Austria.
       Este o stațiune turistică montană situată pe malul sudic al lacului Hallstättersee, fiind considerată de mulți drept unul dintre cele mai pitorești orășele-port la un lac de munte. În stațiune se pot practica atât sporturile de iarnă și zborul cu parapanta, cât și ski nautic sau surfing. Stațiunea este vizitată anual de peste 1 milion de turiști. Vârful sezonului turistic se situează în perioada mai-octombrie.

      Spațiile disponibile pentru extinderea orășelului sunt aproape inexistente. Casele sunt înghesuite și dispuse în trepte, iar printre ele se rostogolesc de pe versantul muntos apele ce alimentează lacul Hallstattersee. Apa e de o puritate aparte.



























































































Bad Ischl

     Bad Ischl este un oraș în landul Salzburg din Austria. Celebră stațiune balneară  montană are o populație de cca 15 mii de locuitori (la 1 ianuarie 2004).

    La Bad Ischl se află reședința montană a familiei imperiale austriece (Habsburg), numită  Kaiservilla (sec. XVIII-XIX). Aici, la 28 iulie 1914, împăratul Francisc Iosif I a semnat declarația de război contra Serbiei, declanșând astfel Primul Război Mondial

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bad_Ischl
































































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe