Ponoare

-






PODUL LUI DUMNEZEU
Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama. Legenda spune ca de mult aici locuia necuratul, chiar in pestera Ponoare.
Saturandu-se de raul pe care acesta il facea oamenii i-au cerut lui Dumnezeu sa-i scape de el. Astfel Dumnezeu a lovit cu palma tavanul pesterii si acesta s-a prabusit peste intrare.





 PESTERA PONOARELE

Pestera Ponoarele este cunoscuta si sub numele de Pestera de la Pod, Pestera de la Podul Lui Dumnezeu, , Pestera Podului sau Pestera de la Podul de Piatra. Este accesibila turistilor putand fii vizitata pe tot parcursul anului, se afla intr-un grad avansat de distrugere cu un numar mare de stalactite rupte si stalagmite dislocate din galeria fosila.
In interior pestera prezinta un aven si o dolina ce au functia de prea-plin, caci, atunci cand nivelul apei in Lacul Zaton creste, apa urca inundand pestera, pentru ca ea sa se scurga treptat odata cu scaderea nivelului din Zaton. Galeria fosila prezinta spatii mari fiind bogat concretionata cu domuri stalagmitice, stalagmite, stalactite, draperii foarte lungi si stalactite fistulare
Pestera podului este situata la o altitudine de 337m. Lungimea sa este de 734m. Pestera este o strapungere hidrogeologica realizata de apele ce se strang in lacul Zăton.
Prezinta doua intrari de dimensiuni mari. Galeria principala este subfosila, la un nivel superior se gaseste o galerie fosila.
In pestera se adapostesc numerosi lilieci din speciile Myotis, Miniopterus si Rinolophus. In perioada aprilie-august, in pestera se poate intalni o colonie de nastere formata din cca. 3000 indivizi, iar in perioada octombrie-aprilie, o colonie de hibernare de cca. 1000 lilieci. Deoarece liliecii nu numai ca nu sunt periculosi pentru oameni, dar au si un rol important in mentinerea echilibrului ecologic, ei trebuie ocrotiti.
Pestera este ocrotita in cadrul rezervatiei naturale Podul Lui Dumnezeu de la Ponoarele.









Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe