Prin Serbia cu bicicleta

-

Prima zi:Portile de Fier-Golubac -125 km


       Aceasta portiune de drum face parte din EuroVelo 6 sau EV6, cunoscută și sub numele de "Euro-velo-ruta fluviilor" sau "Pista ciclabilă europeană a fluviilor", este o rută ciclabilă în lungime de 3.653 km care leagă Nantes de București, și, prin extensie Saint-Nazaire de Constanța. Este cea mai celebra rută ciclabilă europeană, traversând Europa de la vest la est, de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră și trecând prin zece țări. Ruta urmează cursul a trei mari fluvii europene:Loara, Rinul si Dunarea.


A doua zi:Golubac-Cetatea Golubac-Manastirea Tuman-Veliko Gradiste(ruta Vinci-Pozezeno)-75 km


        Golubăț este un orășel portuar fostă fortăreață cu 1.896 locuitori (2002), situat pe malul Dunării în districtul „ Braničevo”, Serbia de nord-est intre orașele Požarevac și Veliko Gradište.

        De aici începe Parcul Național Đerdap, unul dintre cele mai importante parcuri naționale din Europa de Sud, care se află situat între Golumbac și Techia pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I.

       Mănăstirea Tuman. Se afla in apropierea Dunării, aşezată la vreo zece kilometri de Golubac, înspre Valea râului Pek. Mănăstirea este ctitorie a lui Miloš Obilić, eroul sârb de la Cosovo. Una din legendele culese în aceste ţinuturi de vlahi, respectiv români, spune că Miloš Obilić, originar de aici, aflându-se la vânătoare în apropierea castelului său din satul Dvorište, a rănit întâmplător cu săgeata pe un pusnic cu numele Zosim Sinai, care trăia într-o peşteră din apropiere.

       Vrând să-l ducă acasă pentru a-l lecui, pustnicul l-a rugat să-l lase aici (pe sârbeşte: „tun mani”. Atunci, pentru ai fi iertat pacatul, Miloš a înălţat pe aceste locuri o biserică care mai târziu, după Lupta de la Cosovo, în care a căzut şi el, mănăstirea a primit numele de Tuman.

         Fortăreața Golubac (pronunţat Golubaţ) a fost construită acum șapte sute de ani într-un punct strategic pe Dunare, înainte de Cazanele Dunării și de Porțile de Fier, care pe malul sârb sunt incluse în Parcul Național Derdap. Scopul era de a păzi atât traficul fluvial cât și pe cel terestru și de a crea un punct de încasare a taxelor.

        Cetatea e ridicată pe locul unui sit roman, nu departe de Tabula Traiana, placa de piatră inscripționată în vremea lui Traian, lângă podul lui Apolodor. Romanii numeau locul Columbria, iar numele sârbesc trimite de asemenea la un loc unde traiesc porumbei.

        Cetatea, cu ziduri puternice din piatră, zece turnuri și un șanț de apărare a fost folosită pe rând și disputată de sârbi, unguri și turci, fie ca ultimă apărare fie ca avanpost al imperiului Otoman. Fortăreața, care pare să crească natural din piatra muntelui, are o capelă și era cândva locuită.

        Acest lucru explică numele de Stari Grad (orașul vechi) prin care o desemnează localnicii, pentru a o deosebi de actualul oraș Golubac și stațiune de pe Dunăre, aflat la 4 km distanță pe același drum.

 A treia zi: Golubac -Majdanpek (regiunea Bor, 7367 locuitori, aici se afla exploatarea miniera de suprafata) -Donji Milanovak Regiunea Bor,3132 locuitori)-vama Portile de Fier- 175 km

















































































































































































































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe