Baia de Fier si Pestera Muierilor

-
      Baia de Fier este o comună din judetul Gorj, Oltenia , Romania. Comuna este întinsă pe albia raului Galbenul, fiind mărginită în partea de est de raul Oltet.Grafitul este exploatat din singura mină de grafit de pe teritoriul României.
         Denumirea comunei provine de la exploatare primitivă a minereului de fier, care era purificat cu ajutorul apei ce era dirijată în gropi mari săpate în pământ și în care se punea minereul de fier. Pe teritoriul acestei au fost decoperit morminte ale soldaților romani ce păzeau drumul construit de romani la poalele munților Parâng, și care ajungea la Castrul Roman zidit din Târgu-Jiu.
http://www.primariabaiadefier.ro/

    Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, jud. Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peștera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România.
      Peștera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălțime se afla etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă,dar se incearca sa se faca astfel incat accesibilitatea sa fie mult mai mare si mai usoara.
       Adevaratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul,Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.
    Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți. Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.
          În Peștera Muierilor s-au descoperit urși de cavernă complet pietrificați. 
sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Muierilor































































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valea Şuşiţei Seci-Gorj

-
Imagine
           In perioada anilor 1937 şi 1938 au fost construite primele trei hidrocentrale în Gorj, iar cea din zona Suseni se numără printre acestea, fiind intr-o zonă deosebit de frumoasă.          Hidrocentrala Suseni funcţionează fără întrerupere de 72 de ani. A fost construită la ordinul primului ministru Gheorghe Tătărăscu pentru a asigura energia electrică pentru Sanatoriul Dobriţa. Construcţia sanatoriului a început în anul 1937, atunci când au demarat lucrările şi la hidrocentrală, care făcea parte din proiectul iniţal.            Hidrocentrala a fost pusă în funcţiune în anul 1938 şi a funcţionat exclusiv pentru Sanatoriul Dobriţa până în anul 1974, când a fost preluată de societatea Electrica, în cadrul căreia a funcţionat până în anul 2002. Atunci, cea mai veche hidrocentrală din Gorj a fost transferată la Hidroelectrica, în administrarea căreia se află şi în prezent.         Are două turbine cu o putere de 115 kilowaţi pe oră. Este cea mai mică hidrocentrală din cele 1
Citiți mai multe

Pesteri in Podisul Mehedinti

-
Imagine
Pestera Curecea   Alaturi de Sfodea si Balta, Pestera Curecea formeaza tripticul speologic de pe raza comunei Balta, in centrul Podisului Mehedinti. Cavitatea e sapata in Deadul Curecea, in locul numit „La Morminti” la o altitudine de 540 m pentru deschiderea aval si 585 m pentru intrarea amonte. DESCRIERE: Este o pestera mare, polietajata, lunga de circa 4 000 m. Prezinta doua deschideri. Deschiderea nord-vestica este cea gazduita de dolina. Ea incepe cu un aven de 10 m adancime, usor accesibil, care deschide accesul in galeria principala. Aceasta galerie are doua ramuri : ramura nordica este partial activa si are o lungime de cca 250 m. Ea prezinta cateva portiuni accidentate si ingustari, care o fac greu penetrabila, fiind mai mult dezvoltata pe un sistem de diaclaze. Peretii sunt din calcar nou, neimpodobiti. In schimb, ramura sudica a galeriei principale prezinta frumoase profile de tip „fata de strat”, cu tavanul orizontal de care atarna stalactite masive. Cele mai frumoase pod
Citiți mai multe

Valea Cernei-Jud. Valcea

-
Imagine
Localizare: partea sud-vestică a Munţilor Căpăţânii. Acces: pe drumul naţional 67, Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, din localitatea Slătioara (aflată la vest de Horezu), pe drumul asfaltat către satele Ruget şi Cerna. Drumul dintre aceste două din urmă localităţi ,uneşte localităţile Polovragi (la vest, pe DN 67) şi Vaideeni (la est). In capătul satului Cerna se află o mică pensiune. De aici în amonte, drumul forestier, în cea mai mare parte accesibil oricărui mijloc auto, ţine firul apei, cale de 15 kilometri. Întâlnim pe dreapta şi stânga alte drumuri forestiere, dar cel de pe Cerna nu se desprinde de firul apei. 
Citiți mai multe